In decembrie 1989 eram ceea ce s-ar numi azi "tanar frumos si
liber". Acum inteleg ca eram fraieri si necesari...adica ce se numeste azi "tanar frumos si liber"...
Hmm...atunci nu-ntelegeam de ce parintii nostri erau mai mult crispati, decât în delir, ca noi...
Am trait un soc atunci! Soc în formă continuată, pentru câteva
zile…Am trăit în vârfuri de emotie atat de înalte, încât, cred că, mi s-a
modificat structura neuronalâ . Aveam atâta sperantă si atâta
ura, încat, credeam că l-as fi putut omorâ
eu însămi pe Ceausescu, cu mâinile goale sau chiar muscându-l de
jugulară…Exact ăsta era nivelul de ură indus.
Acum înteleg cât de usor a fost pentru unii sa se joace cu
simturile noastre…Să ne dea iluzia aia de “frumos si liber si disponibilitatea
eroismului"…Atunci simteam monstruos! Am simtit eroismul curgându-mi prin vene
până am auzit împuscaturi adevarate... iar cand am vazut imagini cu "mortii revolutiei", semi-goi, intinsi pe podeaua rece de la morgă, am inteles ca eroismul cere o foarte
mare răspundere si asumare. Am simtit fizic, pe spate, senzatia de ciment rece pe care as fi putut să
stau, cu sânge coagulat pe fata si corp…plutind, în afara corpului, pe deasupra haosului, căutând răspunsuri.
Stiu că cei care-au instrumentat toată acea minciuna, se
ascund dupa misterul care-o învaluie; se ascund dupa fragmentele de adevăr si
în umbrele informatiilor lipsă...Dar stiu că "mortii revolutiei", au înteles atunci, instantaneu, adevarul, în momentul în care s-au adaugat Constiintei Infinite. Au stiut adeărul, iar criminalii revolutiei nu au unde se ascunde de ei. Da, noi aici, in realitatea noastră, doar banuim
intregul iar criminalii se prefac nevinovati...Însă criminalii, nu noua ne dau seamă, dau seama celor morti, iar
aceia îi cunosc prea bine...să fie Iliescu? Stanculescu?Militaru?….Criminalilor, vii sau morti sunteti
stiuti si, chiar dacă nu vă e rusine de noi, ar trebui sa vă fie rusine de
cei pe care i-ati trimis dincolo….Si să fiti siguri că, toate gândurile si imaginile chinuitoare care vă urmăresc, sunt forme în care "mortii revolutiei" încearcă sa vă bată
obrazul.
Zilele astea a murit gen Stanculescu...Cum l-ati primit, oare, dincolo?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu